luni, 19 august 2013

Vrea o ţară ca România. "Dau Germania pe România!"


Autor: CRISTINEL C. POPA 19 august 2012
 
                               
Un   tânăr neamţ s-a săturat de bogăţia şi civilizaţia din Germania. El preferă şmecheria românească în locul proverbialei corectitudini nemţeşti.
 
"Viaţa într-o ţară ca a voastră are farmec, pe când în Germania totul pare sterp"
Nu mă deranjează câinii dumneavoastră vagabonzi, străzile sparte ori autostrăzile în construcţie care nu se mai termină! Nici gunoaiele aruncate pe stradă n-ar fi cine ştie ce dacă nu constituie o problemă ecologică. Sunt ideile pe care încearcă să le răspândească, fără prea mult succes, un neamţ sătul până peste cap de Germania lui bogată. Un om care chiar dă vrabia din mână pe România de pe gardul Uniunii Europene. Ce tot atâta "infrastructură perfectă", "ţară foarte civilizată", "totul merge ca pe roate"! Nu e chiar aşa cu Germania, pare a spune neamţul care locuieşte de aproape un an la Iaşi. Konstantin Behrends a sosit din Leipzig în România ca activist al unei fundaţii. A organizat cu ceva timp în urmă o conferinţă cu tema: Germania, iluzii despre o ţară "civilizată", în care şi-a ridicat în cap zeci de gospodine şi tineri ce gândeau "corect" din punct de vedere politic privitor la prima naţiune a continentului. Plecat de aproape un an de pe meleaguri teutone, Kostantin face autostopul de la Iaşi la Sibiu, fără să-i fie teamă că vreun român l-ar putea înşela, jefui ori chiar strânge de gât. "În Germania nu există maxi-taxi, iar la transportul pe şine tarifele  sunt exorbitante, devii falit dacă călătoreşti, e aproape imposibil!". Drumurile noastre sparte, decalibrate, în zig-zag, sus-jos, îl încântă mai mult decât ar face-o impecabilele, parfumatele autostrăzi nemţeşti. Dacă acolo îţi intră pe geam mirosul de detergent, aici e mult mai plăcut izul de balegă proaspătă. Chiar şi prin Iaşi preferă drumurile cu bicicleta, agăţat de zecile de câini vagabonzi care trag să îl muşte. "Aşa e viaţa, trebuie să o simţi. În Germania, maşini şi oameni, totul impecabil, viaţa în astfel de condiţii credeţi-mă că e groaznic de fadă". Din natură face parte şi carul cu boi, şi ţiganul care împinge un căruţ, şi adolescentul care traversează şoseaua cocoţat pe şaua calului proaspăt deshămat de la căruţă, explică teutonul cu ochelari ce vede România prin lentilele curate departe de orice parti-pris politic sau sentimental. O părere oarecum asemănătoare cu a prinţului Charles dar care bate uşor în altă direcţie.

Alături de românul Mihai Bulei, un profesor care, aflat la muncă în Germania, a luat ţeapă chiar de la un bogătaş neamţ, Konstantin Behrends încearcă să demonteze clişeele exagerate despre ţara perfectă pe care ne-o imaginăm când vorbim despre Germania. "Uneori imaginea pozitivă pe care ne-o facem este greşită. Sunt o sumedenie de prejudecăţi în această privinţă", spune Konstantin, dând ca exemplu promiscuitatea din cartierele mărginaşe ale Berlinului sau faptul că orice american care merge cu taxiul în capitala Germaniei aproape sigur va lua ţeapă, la fel ca la Otopeni sau oriunde în altă parte pe teritoriul mioritic.
"În Germania, ca să ieşi la o bere seară de seară îţi mai trebuie o slujbă"  
Behrends a venit la întâlnire cu întârziere. Imediat, fără politeţuri prea multe, şi-a etalat mânia şi dezamăgirea vizavi de propria ţară. Picior peste picior, cu încălţămintea spartă, asemenea domnului Jeffrey Francks, "Kosti" s-a pornit pe dărâmat mituri. "Voi, românii, nu vedeţi frumuseţile şi partea frumoasă a lucrurilor de aici". A terminat liceul şi a venit ca voluntar la noi în cadrul unui parteneriat în octombrie 2011. "E o asociaţie neguvermanentală, non-profit, care se implică în diverse probleme sociale. Le vorbim studenţilor, tinerilor în general, facem schimburi de personal". Pentru aceasta primeşte 200 de euro pe lună, dar spune că îi ajung mult mai bine de cheltuială decât dacă ar fi fost plătit în Germania cu 1500 de euro. "Acolo costurile sunt mult mai mari în toate privinţele, dar şi gradul de permisivitate în toate domeniile este mult restrâns.Toată lumea e înnebunită după autostrăzi şi condiţiile în care se desfăşoară traficul în Germania. Eu, de exemplu, nu sunt foarte bogat. La noi nu poţi face autostopul. De asemenea, nu există microbuze între localităţi, iar călătoria cu trenul este foarte costisitoare. De aceea e o problemă să călătoreşti dacă nu te bucuri de reduceri". "În Germania nu există intrare gratis la cinematecă sau la Clubul cinefililor ori la alte manifestări culturale, cum e la voi. Acolo, chiar şi la o petrecere dacă intri trebuie să plăteşti un tarif de la cel puţin 10 euro în sus". Iar ca să-ţi permiţi să ieşi la o bere în fiecare seară cu prietenii, cum fac foarte mulţi în România, trebuie să-ţi iei un al doilea serviciu.
Proverbiala punctualitate nemţească lasă uneori de dorit.
În ţara teutonilor nici descărcarea gratuită de pe Internet deja nu mai este posibilă. De aceea, Kosti, pentru siguranţă, şi-a "tras" o duzină de filme, inclusiv româneşti. În ce priveşte legendara corectitudine nemţească, aceasta poate lua forme maladive. Oferă un exemplu în acest sens prietenul lui Behrends, românul Mihai Bulei. "Eram odată cu maşina germanului la care lucram. Cineva dintr-un automobil din faţă a aruncat o pungă de gunoi pe geam. Patronul meu l-a urmărit efectiv şapte kilometri, a sunat la Poliţie dând la telefon toate informaţiile, până şi coordonatele GSM ale locului, în afară de numerele maşinii", a povestit el. Până şi proverbiala punctualitate nemţească mai dă uneori rateuri, fiind de multe ori în defavoarea omului de rând. S-a întâmplat ca un călător, neavând o sumă mai mare de plătit pentru o destinaţie directă, să prefere să parcurgă distanţa din bucăţi. N-a fost posibil, pentru că chiar de la primul popas trenul a avut o întârziere de o jumătate de oră. Pierzând legătura, el a fost nevoit să înnopteze în eurogară. "Altădată eram în gară la Simeria. Am rugat un şef de tren să aştepte să-mi vină un prieten de la Iaşi, trebuia să ajungem amândoi la Timişoara. Bineînţeles că a fost de acord, ca şi cum ar fi fost garnitura lui". Un fapt care în Germania ar fi fost de neînchipuit.
Ce nu mai ştim despre Germania
"În România plătim mai puţin pe produsele sănătoase decât pe cele nesănătoase. La germani e de cel puţin patru ori mai scump un produs bio". De asemenea, taxele şcolare sunt mari.  Birocraţia este mult mai mare decât la noi în ţară. Şi xenofobia e în floare. "Există organizaţii puternice de neo-nazişti. 183 de oameni au murit din 1990 până astăzi în confruntări etnice. Corupţie există cât colo şi în Germania. Puţini ştiu că Helmuth Kohl se judecă în procese de ani şi ani. Există ţigani şi în Germania, prezenţi acolo de sute de ani, printre ei şi români, evident. "În România nu mă deranjează câinii pe stradă, chiar dacă câteodată dau să mă muşte. De ce atâta isterie? Să fie ca în Germania, nimic pe şosele decât un asfalt curat, maşini scumpe şi oamen!Ă E monoton, viaţa în Germania e sterilă şi din acest punct de vedere. Aici viaţa e mai firească, e mai aproape de natură. Ţigările şi gunoaiele aruncate pe jos nu mă deranjeză estetic atât timp cât sunt biodegradabile". În plus, Konstantin îi consideră pe români calzi, politicoşi. Stricteţea, corectitudinea exagerată duce la o viaţă sterilă, prea pusă la punct, cu tot felul de reguli precise. Nu e voie aia, nu e voie aialaltă. Unde mai este farmecul! România salbatică e prea frumoasă, uneori e prea autentică, cum e în Transilvania. "Păstraţi-vă diversitatea, păstraţi-vă ţiganii, că altfel le veţi duce dorul", spune Kosti.
Adoră să facă piaţa în România, în Germania nu mai există aşa ceva.
"Mâncarea cea mai ieftină acolo o găseşti la supermarketuri, dar nu se ştie cât e de sănătoasă. Nu mai există pieţe tradiţionale. Nu ai de unde să cumperi produse naturale şi gustoase cum o faci aici de la o bătrânică, de exemplu", spune Behrends, care mărturiseşte că la noi adoră să facă piaţa şi să cumpere de la magazinul din colţ. Urăşte în schimb mallurile şi marile magazine. "La magazinul mic ştiu pe cine ajut cumpărând, pe când la mall cu siguranţă îl îmbogăţesc pe proprietarul de mari lanţuri de magazine, un bogătaş transpartinic, cel mult", adaugă patriotul "român" prin adopţie Konstantin Behrends. Dacă nu ne iubim noi ţara, măcar să o facă alţii, aşa cum o face acest simpatic neamţ cu ochii căprui şi tenul măsliniu cu o figură departe de idealul arian inclusiv prin mentalitate. 

sâmbătă, 17 august 2013

Simptomele Sfinteniei-aviz asa zisilor crestini si oamenilor simpli care nu si-au dat seama cat de mareti pot fi.



Oare cum veti actiona,cand veti fi constient de Sine?.Cam la fel ca si inainte.S-ar putea sa fiti ceva mai iubitori,mai buni si mai calmi,dar nu va asteptati sa deveniti ceva ce nu sunteti.Veti fi,in continuare,voi insiva-dar veti trai acest lucru mai intens.Veti fi liberi sa fiti voi insiva,cei adevarati,si sa nu va mai ganditi sa faceti  ceea ce cred ceilalti ca trebuie sa faceti.Veti putea(si aste e foarte important) sa faceti ceea ce trebuie,exact cand trebuie.Adica nu puteti grsi,deoarece Sinele vostru se afla la carma creatiei,el stie cum merg lucrurile-si,astfel,veti putea sa actionati spre binele vostru si al tuturor celorlalti.Ceea ce nu inseamna ca ceilalti vor fi neaparat de acord cu actiunile voastre,dar asta doar ca ei privesc prin prisma distorsionanta a egoului,luand calea conservarii de sine.Ei vad pretutindeni bine si rau,deoarece impart lumea in elemente daunatoare,fie ca sunt obiecte,oameni sau evenimente.

Dar prin ochii vostri,constienti de Sine,vedeti doar armonie.Cum ar fi posibil,oare,cu o asemenea viziune,sa puteti face ceva gresit? Universul nu va permite acest lucru.Aveti grija sa nu urcati Sinele pe un piedestal,separat de restul creatiei.Creatia vine din Sine,iar acesta isi iubeste creatia.Vedeti,nu trebuie sa schimbam starea lucrurilr,trebuie doar sa o apreciem.Suferinta incepe atunci atunci cand incercam sa schimbam sau sa negam ceea ce este Darul Sinelui este capacitatea de a vedea perfectiunea in prezentul cotidian.Vom fi oare,,atinsi de sfintenie'' cand vom fi constienti de Sine?

Ideea pe care o avem despre sfinti care traiesc in sfintenie poate sa induca in eroare.Apropo,prin definitie,toti sfinti sunt constienti de Sine.Asadar,cand veti fi constienti de Sine,veti fi sfinti,indiferent daca cineva isi da seama.Constienta de Sine se manifesta prin tot soiul de forme si marimi.Cunosc oameni bine ancorati in Sine,dar care sunt totusi irascibili,bolnavi sau supraponderali.Cei constienti de Sine adora si ei sa manance,sa faca dragoste,sa faca bani,sa conduca automobile,sa faca farse sau sa se uite la televizor.Pe scurt,sunt,sunt exact la fel ca si cei care nu sunt constienti,dar cu diferenta simpla si concisa ca ei accepta in totalitate viata asa cum este ea.Asta inseamna ca cei care nu sunt constienti vor pierde binecuvantarea care sunteti voi,doar pentru ca purtati,fara stil,un trenci maro simplu.Stiu ca aceasta descriere nu este deloc in acord cu ideea traditionala a sfantului care se misca lent si vorbeste cu blandete,care are un zambet de serafim,ochi luminosi si un discurs plin de intelepciune.

Majoritatea sfintilor trec prin viata neobservati,deoarece noi cautam un ideal-ceva ce ei nu sunt.Noi cautam iluminarea,intrucat,ne gandim ca,odata ce o vom obtine,ne vom ridica deasupra masei de oameni ingramaditi si chinuiti si ne vom propulsa direct in mijlocul raiului.Imi pare rau!
Sfantul care vorbeste cu blandete,vorbea astfel inca dinainte de a deveni constient de Sine.Ne vine greu sa credem ca sfintii nostri pot fi irascibili sau ca sunt balonati ca toti ceillalti oameni.Idealul sfantului care traieste in sfintenie este doar un alt efort facut de ego,de a-l plasa atat de departe,incat sa fie de neatins;sau daca este atins,sa ne plaseze pe noi intr-o categorie speciala deasupra altor oameni.Egoul si-a trait zilele de glorie si a venit vremea sa mearga mai departe si sa-si accepte mostenirea,ca martor neangradit al minunilor creatiei.Plasarea celor iluminati deasupra noastra prezinta un dezavantaj.

Este o practica ce frustreaza care incearca sa repete actiunile acestor suflete unice,in speranta ca va ajunge asemenea lor.Printre oamenii constienti de Sine,cei blanzi sunt diferiti de de semenii lor mai activi si mai zgomotosi.Dar nu ne-am indepartat de acestia din urma si ne-am creat din primii un model ideal pentru iluminare?.Ambele tipuri- de fapt,toti cei constienti de Sine-actioneaza conform structurii lor genetice modelata de influentele ambientale.Cei care inca se mai lupta cu propria lor identitate ar face bine sa-si aminteasca acest lucru si sa renunte la ideile preconcepute despre iluminare.Si nu ar fi spre beneficiul celor iluminati,ci spre al nostru.Credeti-ma cei constienti de Sine,abia daca vor observa.

Constienta de Sine este o experienta umana,un drept din nastere pe care il are fiecare dintre noi.Ar trebui sa fie o experienta obisnuita-nu una plasata pe un piedestal,accesibila doar catorva cautatori spirituali dedicati,daca nu chiar incapatanati.

In urmatorul deceniu,sufletele obisnuite vor fi cele care vor face din constienta de Sine o experienta obisnuita,si nu printr-o dedicare supraomeneasca pentru lupta pentru libertate,ci prin indreptarea,simpla si lipsita de efort,spre constienta pura.

Avem tehnologia lipsei de efort,sub forma QE.Dupa cum veti vedea curand,orice om care este constient poate face acest lucru,doar urmarind constienta pana la sursa ei.

Extras carte; Dr Frank J. Kinslow-Secretul trairii cuantice-Editura For You
                         
Ceea ce Hristos le spunea acelora,,care au urechi de auzit sa auda (Marcu 4:23)era faptul ca orice barbat sau femeie care isi foloseste ratiunea,iubirea si puterea intr-un mod corespunzator si Divin este un crestin,indiferent daca se numeste budist,musulman sau este un frate sau o sora de o alta credinta.

Biserica a gresit grav in acest punct.

Iisus a venit sa ne elibereze de iluzii,nu ca sa ne asupreasca. De ce a venit? El insusi a spus-o: ,,Eu am venit ca oile sa aiba viata,si s-o aiba din belsug''(Ioan 10:10).

Extras carte Practica Ezoterica- Stylianos Atteshlis


joi, 8 august 2013

STUDIUL OMULUI SOLAR

STUDIUL OMULUI SOLAR
„Soarele a depozitat înăuntrul glandelor sexuale ale animalului intelectual în mod
greşit numit Om, anumiţi germeni solari care dezvoltaţi corespunzător l-ar putea
transforma în Om autentic.”
Samael Aun Weor
SEPTENARUL TEOSOFIC
_______________________________________________________________________
_
„A sosit ora să ştim cine suntem. Corpul fizic nu este totul, să vezi organismul uman
al oricărei persoane nu înseamnă să fi cunoscut cu adevărat FIINŢA.
Când încerci să explorezi organismul uman, descoperi celula vie, dar oamenii de
ştiinţă nu cunosc FORŢA VITALĂ. Evident, organismul uman are un NEXUS
FORMATIVUS, adică un FOND VITAL ORGANIC. Vreau să mă refer în mod accentuat
la LINGAM SARIRA al teosofilor, la condensarea termo-electro-magnetică.
Oamenii de ştiinţă ruşi studiază acum CORPUL VITAL. Au un aparat extraordinar
de percepţie optică cu ajutorul căruia le-a fost posibil să vadă şi să fotografieze
CORPUL VITAL, ei îl denumesc CORP BIOPLASTIC.
Aşadar, corpul fizic are un suport vital fără de care nu ar putea exista. Dar acela nu
e totul, dincolo de corpul fizic şi suportul său vital organic se află EGOUL.
Ce este acel Ego pe care-l purtăm în interiorul nostru? Doar autoobservându-ne în
mod psihologic, vom descoperi ceea ce este: un mănunchi de dorinţe, amintiri, gânduri,
opinii, concepte, pasiuni, voinţe etc. Evident, un astfel de Ego nu este nici măcar o
unitotalitate, o unicitate; în profunzime, un astfel de Ego se dovedeşte pluralizat.”
Samael Aun Weor: Conferinţa: „Ce suntem şi ce trebuie să fim?”
_______________________________________________________________________
_
Înainte de toate, stimabilii mei fraţi este necesar să ne facem de fiecare dată tot mai
conştienţi de misterele vieţii şi ale morţii; devine indispensabil să înţelegem ceea ce
suntem pentru a putea obţine într-o zi o transformare radicală înăuntrul nostru înşine;
acest lucru este fundamental.
Distinctele şcoli de tip pseudo-esoteric şi pseudo-ocultist susţin în mod emfatic că
fiinţa umană posedă Şapte Corpuri; pe primul îl numesc Corp Fizic, este faimosul
STULA SARIRA al Teosofilor orientali. Pe al doilea îl numesc, în orient, LINGAM
SARIRA, este suportul Vieţii Organice, am spune, partea tetradimensională a corpului
fizic. Al treilea corp este KAMAS, principiul dorinţei, faimosul Corp Astral citat de
alchimiştii medievali. Al patrulea corp, după Hinduşi, este cel Mental, în Sanscrită îl mai
denumesc şi MANAS INFERIOR. Al cincilea vehicul este Corpul
3
Cauzal, MANAS-ul SUPERIOR cum i se spune între Teosofi. Al şaselea corp este
Corpul BUDDHIC sau INTUIŢIONAL, Conştiinţa Superlativă a Fiinţei. Şi al şaptelea,
după Hinduşi, este ATMAN, Inefabilul, Intimul… În adevăr, Înţelepciunea Antică spune:
„Înainte ca falsa auroră să lumineze deasupra Pământului, cei care au supravieţuit
uraganului şi furtunii, vor elogia Intimul şi lor li se vor înfăţişa Heralzii Aurorei.”
(Trebuie să iubim Intimul, să-l adorăm, să i ne închinăm.)
Am trasat, am spune, o schemă, schema Teosofilor, schema Înţelepciunii Orientale,
dar toate acestea trebuie să fie analizate puţin, dacă vrem cu adevărat să ajungem să avem
o cunoaştere completă a sinelui.
Cruda realitate a faptelor este că Clarviziunea dezvoltată îţi permite să ştii ceva mai
mult. Fără îndoială Teosofii, Yoghinii, Pseudo-roscrucienii n-ar accepta în nici un fel
faptul concret că încă nu posedăm aceste corpuri. Merită aşadar ca această chestiune să
fie analizată.
În şcoala lui Max Heindel sunt menţionate, de asemenea, cele şapte corpuri. Cel fizic
e numit simplu „Corp Fizic”; suportul vieţii organice este numit „Corp Vital”, principiul
dorinţei „Corp Astral”, mintea concretă „Corp Mental”, al cincilea „Corp Cauzal”, al
şaselea „Corpul Conştiinţei”, iar celui de-al şaptelea îi spun „Scânteie Virginală”.
Orice şcoală pseudo-ocultistă şi pseudo-esoteristă din această epocă „Kalkiană” crede
ferm în SEPTENARUL TEOSOFIC, ei cred că toţi oamenii (sau mai bine am spune
„umanoizi”) care populează suprafaţa Pământului posedă deja cele Şapte Corpuri.
Realmente, asta este complet fals, „animalul intelectual” greşit numit „Om” are doar
Corpul Fizic şi Suportul său Vital organic, nu are nimic mai mult. Astral şi Mental nu are,
Cauzal şi mai puţin. Ceea ce are după Corpul Fizic şi cel Vital este Egoul, Eul, Eul însuşi,
Sinele însuşi care ţine loc de Astral, care ţine loc de Mental, dar care nu este Corpul
Astral nici cel Mental.
Vă voi comunica dumneavoastră personal rezultatul investigaţiilor mele, fără să iau în
seamă pentru nimic afirmaţiile de ordin Teosofic, Pseudo-roscrucian etc. etc. etc.
(dumneavoastră ştiţi foarte bine, între paranteze, că există multiple şcoli şi fiecare şcoală
are dreptul să-şi susţină tezele sale). Eu mă despart pentru un moment de acele şcoli,
pentru a vă menţiona rezultatul investigaţiilor mele…
În numele adevărului şi cu mare accentuare vă spun dumneavoastră: atunci când mă
mişc în Lumea Astrală, pot să văd perfect, cu claritate foarte mare cine are Astral şi cine
nu are un astfel de Corp. O mulţime
4
de dezîncarnaţi merg şi vin în acea Regiune şi nu au Corp Astral, se văd ca nişte fantome,
nimic mai mult. Şi asta sunt: umbre mizerabile, fantome, inconştienţi; par veritabili
somnambuli în regiunea Amenti.
Cei care au Corp Astral sunt diferiţi, se văd acolo ca nişte Oameni, sunt distincţi.
Acolo oricine poate să facă diferenţierea între cineva care are Astralul şi cineva care nu îl
are. De exemplu, putem pune aici una lângă alta o persoană îmbrăcată şi una dezbrăcată,
la o simplă privire se vede cine poartă haine şi cine nu, asta este evident. Tot aşa, cei care
nu au Corpul lor Astral se văd acolo ca nişte biete fantome şi nimic mai mult.
Când cineva posedă deja un Corp Astral ştie că îl are pentru că îl poate folosi. Ştim că
avem picioare pentru că putem merge cu ele, ştim că avem mâini pentru că le putem
folosi, ştim că avem ochi pentru că putem vedea cu ei. Tot aşa, ştim că posedăm un Corp
Astral când îl putem folosi, când ne putem mişca cu el în mod conştient şi pozitiv prin
Lumile Suprasensibile.
Corpul Astral e un vehicul real, de carne şi oase, e un vehicul definit, cu organele
sale, cu fiziologia sa, cu patologia sa, cu ultra-biologia sa etc.
Homunculul greşit numit Om nu se naşte cu un Corp Astral, este evident că acest
preţios vehicul nu este un instrument indispensabil pentru existenţa în această Lume
Fizică. Realmente, Corpul Astral este un lux pe care foarte puţini şi-l pot oferi.
Este clar că toţi acei pseudo-esoterişti şi pseudo-ocultişti care afirmă că ne naştem cu
Corpul Astral confundă un atât de preţios vehicul cu DEMONUL APOPI al misterelor
egiptene; acesta este în sine însuşi corpul egoic de dorinţe.
Oribilul demon Apopi, baza oricărei bestialităţi pasionale se află în relaţie intimă cu
sistemul nervos marele simpatic.
Aşadar, trebuie să facem o diferenţiere clară între ceea ce este Egoul şi ceea ce sunt
Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei. În acest caz aş spune: trebuie să facem o
diferenţiere clară între Eu şi Corpul Astral, întrucât sunt distincte.
Dar mă tem că deşi explic această chestiune aşa cum o explic, poate nu am reuşit încă
să vă fac să mă înţelegeţi în întregime. Avem nevoie să ilustrăm acest lucru cu o
experienţă trăită…
Am cunoscut un caz magnific: un om care conducea un Lumisial Gnostic, se vedea
foarte devotat, într-adevăr iubea Gnoza. O dată ce s-a dezîncarnat mi-am propus să-l
cercetez cu facultăţile supranormale în a Cincea Coordonată.
5
Cu durere trebuie să spun că foarte curând l-am găsit într-o stare, am spune,
somnambulică; acel om părea un somnambul (cuvântul „om” mi se pare exagerat; dacă aş
spune „fantomă” ar fi mai exact). Mergea, fireşte, pe străzile unui mare oraş. Care? Acela
în care a trăit înainte de a se dezîncarna.
Aspectul său nu era tocmai foarte frumos: dădea în vileag starea de descompunere a
cadavrului. L-am atins şi l-am găsit foarte rece, îngheţat. Cu siguranţă acel om (repet,
folosesc de această dată cuvântul „om” în mod convenţional) nu lucrase niciodată cu
Focul Sacru. Dar aceasta este grav: avea soţie sacerdotesă, vreau să spun că îi făcea pe
oameni să creadă că el lucra în „Forja Ciclopilor”, dar era de fapt un fornicator ca oricare
altul…
„Sunteţi dezîncarnat, i-am spus, corpul dumneavoastră fizic a murit deja, se află întrun
mormânt, faceţi-vă conştient de această realitate.” A spus: „Nu, eu nu sunt mort, eu
sunt viu”. I-am spus: „Corpul vostru fizic a murit deja”… „Imposibil, dacă eu mă simt la
fel.” „Bine, să facem un experiment: priviţi-vă într-o oglindă (treceam în acel moment eu
în Corpul meu Astral, iar el ca fantomă, prin aproprierea unui loc în care era o oglindă).
Priviţi-vă, priviţi-vă faţa!” S-a privit în acea oglindă, s-a văzut (o oglindă astrală, este
clar), părea un spectru reflectat în oglindă…
A ieşit din acel loc şi i-am spus: „Vreţi să vă convingeţi? Încă nu credeţi că sunteţi
mort, deşi v-aţi privit în oglindă?” „Imposibil, nu pot să cred că sunt mort.” „Bine, să
facem altceva, faceţi un salt lung cu intenţia de a pluti în ambientul înconjurător şi veţi
vedea că puteţi pluti, cu acest lucru vă veţi convinge că sunteţi mort, pentru că în Lumea
Fizică guvernează Legea Gravitaţiei; acolo faci un salt şi cazi pe pământ, dar în Lumea
Astrală guvernează Legea Levitaţiei, corpurile plutesc…”
A spus: „Bine, o voi face, să vedem dacă e adevărat că sunt mort pentru că nu o
cred”… „Bine faceţi saltul.” Omul a făcut un salt lung şi prelungit cu intenţia de a pluti în
ambientul înconjurător (o fantomă plutind!), dar curând i-a venit în mintea înfierbântată
(o minte greoaie) ideea că ar putea să cadă în cap, în clipa în care pluteşte şi a convertit-o
în realitate. O astfel de idee a devenit un fapt: a căzut în cap; atunci s-a înfipt deci în
pământ, cu capul în jos şi picioarele în sus, formând semnul Pentalfei inversate. În acele
clipe i-am spus: „Dumneavoastră sunteţi cel căruia i-a venit în minte ideea că v-aţi putea
duce-n cap…”
Totul era în van! În acea fantomă s-au ivit distincte forme animalice: una părea un
taur furios (demonul mâniei), alta un câine furios (lascivi
6
tate), alta un cal nărăvaş care galopa (desfrâu) etc. etc. etc., distincte bestii inumane
ieşeau de acolo, din acea fantomă (diversele Euri).
La sfârşit a trebuit să mă îndepărtez de acea biată fantomă multiplă, pentru că era deja
timpul să revin la Corpul meu Fizic… Era o fantomă şi nimic mai mult!
Cine are Corp Astral deja nu mai este o fantomă, e diferit, se distinge în acea regiune
Amenti, e distinct, acolo trăieşte, acolo figurează cu numele său sacru. Fiecare dintre noi
are acolo numele său. De exemplu, numele pe care eu îl folosesc: Samael Aun Weor, nu e
un nume capricios pe care mi l-aş fi pus la întâmplare, nu; nu eu mi-am pus acel nume, eu
m-am numit aşa întotdeauna. De-a lungul întregii Eternităţi, din eră în eră, din
Mahamvantara în Mahamvantara întotdeauna am fost SAMAEL AUN WEOR. Bine,
acela e numele FIINŢEI mele, al MONADEI mele DIVINE, e un nume care îl reprezintă
pe Regele Focului, al Vulcanilor. Indubitabil, El este acela: eu sunt doar Dhyani
Bodhisattva al său. Cum ar spune Mahomed: „Allah este Allah şi Mahomed Profetul
său”. El este perfect, eu nu sunt. Nu intenţionez să mă presupun perfect, pentru că perfect
nu este decât unul şi acesta este Tatăl care se află în secret. Nici unul dintre noi nu e
perfect.
Aşadar fraţilor, în lumea AMENTI cine posedă un Corp Astral, îşi ştie numele şi este
viu. După moarte, continuă acolo trăind cu Personalitate Astrală, deja nu mai este o
creatură muritoare, este nemuritor.
Să continuăm cu Corpul Minţii (aceasta este o altă specie de dogmă Heindeliană,
Steineriană, Blavatskiană etc. etc. etc. şi alte atâtea de acest gen)… „Manas Inferior”,
„Minte Concretă” dar ce este asta? Oare de unde vor scoate „umanoizii” Corp Mental?
Exagerează chestiunea. Eu nu neg că Maeştrii Fraternităţii Luminii Interioare au un Corp
Mental individual, s-o neg ar fi absurd, dar nu toţi umanoizii care populează suprafaţa
Pământului posedă deja Corpul Mental. Să nu se exagereze lucrurile! Şcolile cu
„personalităţi Kalkiene” ale acestei epoci nu numai că ignoră, ci în plus ignoră că ignoră,
nu numai că nu ştiu, ci în plus nici măcar nu ştiu că nu ştiu şi acest lucru este dureros.
Minte individuală? Acela este un lux pe care foarte puţini îl pot găsi, pe care foarte
puţini, îl pot avea. Dacă facem reconsiderări de fond, putem evidenţia prin noi înşine că
mintea pe care o avem pare o giruetă, se învârteşte în acord cu „unda”, azi un gând, după
un timp altul; la fel de repede afirmăm ca şi cum negăm, suntem plini de teribile
contradicţii. Dacă am avea o Minte Individuală ar fi imposibil să fim atât de paradoxali,
7
ne contrazicem atât pe noi înşine moment de moment.
Noi ştim că ne contrazicem foarte mult, dar ni le dregem auto-înşelându-ne, cu scopul
de a nu părea nebuni nouă înşine; întotdeauna găsim o evazivă pentru „dragele noastre
justificări”: „Da, pentru că n-am copt bine această idee, am gândit aşa, azi gândesc
diferit” sau „este pentru că deja am analizat mai bine lucrul şi afacerea pe care mă
gândeam s-o fac, de acum n-o mai fac” etc. etc. etc. Întotdeauna facem vreo jonglerie cu
mintea pentru a ne auto-înşela, întrucât nu vrem să gândim că suntem nebuni (acest lucru
ne dezgustă în mod oribil). Realitatea este că o minte individuală este foarte greu de găsit.
Trebuie să o fabricăm şi oamenii nu au fabricat-o; ceea ce avem sunt minţi şi asta e
diferit. În interiorul persoanei noastre umane (între paranteze, dacă se poate numi
„umană”, fapt pe care îl pun la îndoială) trăiesc mulţi oameni de tip psihologic. Să
observăm contradicţiile: „Vreau să mănânc” spunem, dar curând ne asaltează altă idee, ne
asaltează o idee care iese din Eul mişcării şi spune: „nu, nu vreau încă să mănânc, vreau
să merg în cutare sau cutare loc”… Această idee poate fi sabotată de Eul intelectului şi
spunem: „bine, dar de ce să merg în acel loc? Mai bine mă aşez să citesc ziarul…”
Vedeţi dumneavoastră, certându-se trei persoane: cea a stomacului, care vrea să
mănânce, cea a mişcării care nu vrea încă să mănânce şi cum a treia în conflict iese din
intelect. Atunci vreau să spun că în interiorul persoanei noastre psihologice există multe
persoane, acest lucru este evident; dar nu e vorba doar de persoane pur şi simplu
insubstanţiale sau lucruri de acest fel, sunt persoane psihologice reale, care există în
spaţiul psihologic. Dacă acceptăm că există un spaţiu tridimensional, trebuie să acceptăm
şi că există spaţiul psihologic; acest lucru e incontestabil…
Se spune că Iisus, Marele Kabir a scos din corpul Mariei Magdalena şapte demoni;
indubitabil e vorba de cele şapte păcate capitale: mânie, avariţie, desfrâu, invidie, orgoliu,
lene şi lăcomie etc. etc. etc. Dacă multiplicăm acele şapte prin alte şapte şi tot prin alte
şapte, ajungem la concluzia că în interiorul persoanei noastre există o Legiune. În
Evanghelie acel posedat spre care s-a îndreptat Iisus, a strigat: „numele meu este
Legiune” (numele fiecăruia dintre noi este tot „Legiune”, suntem o Legiune. Aşa o spune
Evanghelia, eu o repet pentru că aşa este).
Legiune, dar legiune de ce, de demoni? Evident că da, nu suntem nişte sfinţişori…
Cine ar putea nega că în interiorul nostru există cele şapte păcate capitale şi multe altele?
Deja Virgiliu, Poetul din Mantua, în „Eneida”, operă extraordinară a clasicismului latin a
spus: „Chiar dacă am
8
avea o mie de guri pentru a vorbi şi un cer al gurii de oţel nu am reuşi să enumerăm în
întregime toate defectele noastre psihologice”…
Aşadar nu suntem chiar nişte oi blânde, adevărat? Pentru că fiecare din acei demoni
pe care îi cărăm în interior are propria sa minte; atunci avem multe minţi, acest lucru este
indubitabil. Însă o Minte Individuală, un Corp Mental, aşa cum o predă Teosofia orientală
sau cum o enumeră Max Heindel, nu, umanitatea actuală nu o are.
Din nefericire, în această privinţă s-au înşelat şi marii „clarvăzători” ai pseudoesoterismului
şi ai pseudo-ocultismului reacţionar: au confundat DEMONUL HAI,
groaza lui Osiris cu legitimul Vehicul Mental Solar.
Este incontestabil că citatul demon intelectual este corpul mental lunar, animal, care
actualmente ocupă în interiorul organismului uman locul pe care ar trebui să-l ocupe
autenticul Corp Mental.
Dar, pe ce mă bazez pentru a face acest tip de afirmaţii atât de subliniate? Cu ce
autoritate răstorn diagrame de tip pseudo-esoterist şi pseudoocultist, cu ce putere o fac?
În numele adevărului, vă spun că trebuie să dai mărturie de ceea ce ştii, iar aici sunt în
faţa dumneavoastră pentru a mărturisi adevărul. În afara corpului fizic, am investigat
profund această chestiune a minţii, am studiat-o minuţios.
Odată, chiar fiind cu Domnul Leadbeater (care a fost unul din Teosofii cei mai iluştri
ai sfârşitului secolului trecut şi începuturile celui actual, autor al multor opere, între ele
„Viaţa Internă”, „Chakrele” etc.), a trebuit să trec printr-o trăire extraordinară. Atunci,
Domnul Leadbeater mi-a spus:
–Noi aici, în Lumile Interne, încercăm să te ajutăm pentru ca dumneata să poţi preda
Mesajul umanităţii, acolo, în lumea fizică.
–Da, Domnule Leadbeater (i-am spus) şi ce îmi spui despre operele pe care
dumneata le-ai scris?
–Ah, acel lucru nu are nici cea mai mică importanţă!…
Mi-a vorbit cu un surâs, prin care mi-a dat de înţeles, în mod deschis, că făcuse doar
lucrări literare incipiente, dăduse primele litere ca pentru a trezi nelinişti, dar nu scrisese
opere esoterice aprofundate. Domnul Leadbeater, autorul „Chakrelor” şi al atâtor alte
opere Teosofice este un personaj respectabil; evident, în Lumile Superioare nu este un
oarecare…
Apoi, Domnul Leadbeater mi-a dat un ajutor concret, specific, definit: în acele clipe,
Fiinţa sa Interioară Profundă, mi-a separat Corpul Mental de Corpul Astral şi m-a dus în
Egipt, Pământul Faraonilor. Am pătruns într-un Templu: acolo, m-am întâlnit cu câţiva
Iniţiaţi antici, prieteni de-ai
9
mei, am stat şi am discutat prieteneşte cu ei (bătrâni venerabili ai epocii lui Kefren).
Am revenit iar la Corpul meu Astral, dar călătoria am făcut-o în Mental şi cu Corpul
meu Mental am revenit din nou pentru a mă pune înăuntrul Corpului Astral… I-am spus:
„Acest lucru e miraculos, formidabil”. I-am mulţumit Domnului Leadbeater şi mi-am luat
rămas bun. El s-a îndepărtat de mine, s-a adâncit pe acele străzi ale Londrei (deoarece el a
fost englez); Eu l-am mai salutat încă de departe, el este un Om Conştient, un Om Treaz,
un adevărat Maestru…
Atunci mi-am spus: De ce ar crede oamenii că au un Corp Mental? Eu îl am pentru că
l-am fabricat în epoci antice, dar nu toată lumea s-a dedicat acestor studii. De unde scot
că au un Corp Mental individual? De ce exagerează nota textele de tip pseudo-esoterist şi
pseudo-ocultist?
Ceea ce au oamenii sunt Euri multiple şi fiecare Eu are propria sa minte, ideile sale,
criteriile sale proprii: adică oamenii au multe minţi, dar nu o singură minte aşa cum
presupun…
Să trecem acum la problema Corpului Cauzal. Corpul Cauzal este Corpul Voinţei
Conştiente, în Lumea Voinţei Conştiente, găseşti cauzele propriilor tale erori, cauzele
greşelilor tale, Eurile Cauză, căci fiecare Eu are cauza sa care îl produce. În lumea
Cauzală, îi întâlneşti pe Maeştrii Karmei şi Legea Balanţei, Legea Justiţiei Cosmice; în
Lumea Cauzală descoperi că orice cauză are efectul său şi că orice efect la rândul său se
converteşte în cauză.
Odată, aflându-mă în Lumea Cauzelor Naturale, în interiorul unui Templu magnific şi
în Corp Cauzal, a trebuit să mă apropii de un orator; acesta dădea explicaţii discipolilor
săi, în Lumea Cauzelor Naturale. I-am spus ceva cu scopul de a studia înlănţuirea de
cauze şi efecte, i-am făcut o mică obiecţie la un concept, cu care nu prea eram de acord.
La rândul său, am văzut că el s-a simţit puţin incomod cu obiecţia mea şi a făcut o altă
afirmaţie; această altă afirmaţie s-a convertit într-o alta şi aceea întralta şi după toate astea
s-a pus în mişcare o întreagă serie de cauze şi efecte; atunci am înţeles ce este Lumea
Cauzală.
Dar nu toţi de acolo posedă un Corp Cauzal. Descoperi, în lumea Cauzelor Naturale
milioane de creaturi care nu s-au dezvoltat încă, nu posedă propriu-zis Corpul Cauzal, nu
au obţinut talia Omului Cauzal.
Se dovedeşte clar, evident şi manifest că şi în această privinţă s-au înşelat în mod
lamentabil diversele şcoli de tip pseudo-esoteric şi pseudoocultist; ei au căzut în greşeala
de a confunda Esenţa cu Corpul Cauzal.
10
Esenţa în ea însăşi este doar o fracţiune a Sufletului uman încarnată în noi, turnată în
Ego, înghesuită în Corpurile Lunare.
Este Incontestabil că acel homuncul, greşit numit Om, este supus Legii Recurenţei, nu
este capabil să dea naştere la nimic nou, este victima circumstanţelor.
De fiecare dată când Egoul se reîntoarce în această vale a Samsarei, repetă cu
exactitate toate faptele existenţelor sale anterioare, fie pe spire mai înalte, fie pe spire mai
joase.
În aceste timpuri ale pseudo-ocultismului ieftin, se vorbeşte mult despre Legea
Epigenezei: capacitatea de a da naştere la circumstanţe noi; este evident că doar Oamenii
autentici cu voinţă conştientă îşi pot modifica destinul şi pot da naştere unei noi ordini de
lucruri.
Animalul intelectual nu a fabricat Corpul Voinţei Conştiente, Vehiculul Cauzal;
bietul homuncul raţional este întotdeauna victima Eternelor Legi ale Reîntoarcerii şi
Recurenţei.
Locul pe care ar trebui să-l ocupe în interiorul nostru Corpul Cauzal, din nefericire
este ocupat de către DEMONUL NEBT al Misterelor Egiptene. Este evident că acest
demon este personificarea vie a relei-voinţe.
Omul Cauzal este Omul veritabil, acela care posedă un Corp Cauzal şi este capabil
să-şi modifice conştient propriul destin; un Om Cauzal trăieşte acolo cu adevărat ca Om:
are o personalitate complet definită, Personalitatea Cauzală…
Fără să vreau să mă înfumurez în vreun fel, trebuie să afirm în mod subliniat că eu
sunt un Om Cauzal şi că-mi cunosc Lumea, că am Centrul meu de Gravitaţie stabilit în
Lumea Cauzală; din acea regiune m-am proiectat aici, în faţa dumneavoastră pentru a
vorbi, pentru a vă învăţa, din acea regiune mă proiectez în Lumea Astrală pentru a lucra
sau în Lumea Minţii, când este necesar. Astfel că depun mărturie despre ceea ce sunt, fără
să mă preocupe dacă oamenii cred sau nu.
Septenarul Teosofic, realmente nu este pentru toţi. Trebuie să-ţi fabrici acele Corpuri:
Astral, Mental, Cauzal pentru a te putea converti cu adevărat în Om, în Om Cauzal. Doar
un Om Real poate primi principiile animice şi spirituale sau păgâne, Pneuma Gnosticilor,
Spiritul, pentru a se converti în Om autentic; dar cel care nu a fabricat astfel de Corpuri,
nu este Om…
11
CUM SĂ CREĂM OMUL ÎN INTERIORUL NOSTRU ÎNŞINE
_______________________________________________________________________
_
„Pentru a ne elibera de acele forţe mecaniciste ale Lunii care ne chinuiesc atât şi
care au făcut din noi adevărate maşini, trebuie să creăm, la rândul nostru, o LUNĂ
PSIHOLOGICĂ.
Cineva creează acea Lună Psihologică atunci când distruge Agregatele Psihologice
care îi stăpânesc Personalitatea umană, aşa cum sunt orgoliul, îngâmfarea, mândria,
egoismul, mânia, ura, invidiile, vanitatea, auto-importanţa, auto-sentimentalismul etc.
Dacă se face acest lucru, se creează în interiorul tău un Centru de Gravitaţie permanent.
Acel Centru de Gravitaţie permanent este de fapt Luna Psihologică.
Dar acest lucru nu e totul, devine necesar să progresăm încă şi mai mult: avem
nevoie să creăm un SISTEM SOLAR PSIHOLOGIC, şi pentru asta trebuie să coborâm în
A Noua Sferă, în Al Nouălea Cerc Dantesc, în Forja Arzătoare a lui Vulcan.
O dată create Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei, am creat deja Sistemul
Solar în miniatură în interiorul nostru înşine, aici şi acum, ne convertim într-un Sistem
Solar în miniatură (microcosmic, pentru a fi mai exact).
Cine posedă Sistemul Solar Psihologic în interiorul său însuşi este un Om cu
adevărat. Înainte de a poseda Sistemul Solar Psihologic înăuntrul tău însuţi, înainte de
a-l fi creat, nu eşti Om; chiar dacă crezi că eşti, nu eşti, eşti un animal intelectual dar nu
un Om.”
Samael Aun Weor: „Învierea Mistică sau Esoterică”
_______________________________________________________________________
_
Rasa umană a fost înşelată, i s-a făcut un rău teribil atunci când i sa spus că a ajuns
deja la stadiul de Om, şi nu este adevărat. Eu strig, cu toate forţele sufletului meu că
Omul încă nu există. Şi nu sunt singurul care strigă: au strigat-o mayaşii şi şi-au pus
scrierile acolo, chiar pe aceleaşi pietre pe care acum le vedem în Muzeul de Antropologie
din Mexic.
Amintim din opera magistrală a lui Lopez Portillo acel pasaj excelent când mulţi
oameni s-au îndreptat spre Quetzalcoatl spunând: „Doamne, Quetzalcoatl se sfârşeşte,
Quetzalcoatl se sfârşeşte!” Amintim acel alt pasaj extraordinar şi formidabil, când cineva
vorbind în plină judecată îndreptată contra lui Quetzalcoatl, a spus: „Quetzalcoatl nu
iubeşte Tula, el îi iubeşte pe Oameni şi Oamenii nu există…” Acest lucru s-a spus în
plină
12
epocă a Toltecilor şi a rămas scris în documente pentru totdeauna. De aceea îl
comentează, în opera sa magistrală şi domnul Preşedinte Jose Lopez Portillo.
Cu adevărat, Oamenii nu există; sunt de acord cu ceea ce s-a spus în acea epocă.
Acum există „animalul intelectual”, dar „animalul intelectual” nu este Omul.
Dacă aşezăm un Om în faţa unui „animal intelectual” îi vedem asemănători ca fizic,
dar să le observăm procesele psihologice: sunt diferite. Pentru că un lucru sunt procesele
psihologice ale Omului şi alt lucru sunt procesele psihologice ale „animalului intelectual”
greşit numit „Om”.
În Facultatea de Medicină, un profesor a spus: „Noi suntem mamifere intelectuale”.
Elevii nu au protestat, nici eu; sunt de acord cu ceea ce a spus profesorul. Dacă am fi
Oameni, nu ne-am ucide unii pe alţii pe câmpurile de luptă, dacă am fi Oameni, nu am
asasina delfinii din valurile agitate ale oceanului, dacă am fi Oameni nu ar exista
vânătorii care se adâncesc în munţi pentru a termina cu creaturile Naturii, dacă am fi
Oameni cu adevărat, în sensul cel mai complet al cuvântului, nu am fi beţivi, nici
adulteri, nici fornicatori, nici asasini, nici perverşi.
Omul este Omul. Omul este regele Creaţiei şi noi nu suntem stăpâni nici măcar pe noi
înşine şi dacă noi nu suntem regii noştri cu atât mai puţin putem fii regi ai Creaţiei. Nu e
posibil să concepi un rege al Naturii care să nu fie rege al propriului sine.
Dacă nu suntem capabili să mânuim elementele, dacă nu suntem capabili să poruncim
focului vulcanilor, uraganelor sau apelor agitate ale oceanelor, dacă nu suntem capabili să
stăpânim cutremurele, nu suntem Oameni pentru că Omul este regele Creaţiei.
Aşadar, ori suntem regi ori nu suntem. Până acum am demonstrat doar că suntem
victimele circumstanţelor şi dacă nu suntem regi ai Naturii, cu atât mai puţin suntem regi
ai noştri înşine.
Îmi vine în memorie, în aceste momente, Diogene cu lampa sa. El a mers într-o zi pe
străzile Atenei cu o lampă aprinsă, căutând un Om şi nu l-a găsit. Şi ajungea cu lampa la
casele înţelepţilor, trecea prin locuinţe cu lampa sa, căutând în cotloane, în curţi şi în
coridoare…
–Ce cauţi, Diogene? (îi spuneau).
–UN OM!…
–Dar străzile sunt pline de oameni, pieţele publice sunt pline de oameni!
–Aceia nu sunt Oameni (răspundea), sunt bestii: mănâncă, dorm şi trăiesc ca şi
bestiile…!
13
Şi a vizitat casele oamenilor de ştiinţă şi ale artiştilor şi pretutindeni făcea acelaşi
lucru… Este evident că duşmanii se înmulţeau pe măsură ce vizita case şi mai multe case;
toţi se simţeau în mod manifest ofensaţi de Diogene. Şi avea dreptate: NU L-A GĂSIT !
Diogene trăia într-un butoi, acolo mânca şi acolo trăia, nici măcar nu avea casă; trăia
într-un butoi, în ceea ce am numi noi un recipient, o bute…
Interesant la Diogene Laerţiu a fost că la vremea morţii sale l-a vizitat nimeni altul
decât Alexandru cel Mare, acela care a reuşit să aşeze toată Europa şi toată Asia sub
sceptrul său. A spus în agonia sa: „Alexandru, retrage-te şi lasă-mă singur cu Soarele
meu” (adică cu Dumnezeul său Intern) şi lui Alexandru nu i-a rămas altceva de făcut
decât să se ducă. Adică, „l-a dat afară în stradă”… Un om umil ca Diogene să-l „dea
afară” pe Alexandru cel Mare? Acesta e un lux pe care nu toţi şi-l pot permite, adevărat?
Drept pentru care, cum spune Diogene şi cum spun vechile codexuri din Anahuac,
Omul încă nu există. Fără îndoială, în aceste clipe SOARELE realizează un experiment
miraculos în eprubeta Naturii: vrea să creeze Oameni.
În epoca lui Avraam, Profetul, a avut destul de multe creaţii, în timpul primelor opt
secole ale creştinismului s-au reuşit multe creaţii, în Evul Mediu, câteva, în aceste
momente de criză mondială şi de faliment al tuturor principiilor, în aceste clipe în care ne
găsim în faţa dilemei lui „A FI” sau „A NU FI” a Filosofiei, Soarele face o nouă
încercare în eprubeta laboratorului Naturii: vrea să creeze Oameni.
Acela este obiectivul fiecărei Rase. Soarele a creat fiecare Rasă pentru a-şi face
faimosul său experiment, dar când o Rasă deja nu mai serveşte pentru un astfel de
experiment este distrusă imediat. Această Rasă este teribil de atee, materialistă şi
fornicatoare, este înspăimântător de perversă drept pentru care va fi distrusă, oricât ar
costa…
Cu adevărat, a sosit momentul în care noi trebuie să cooperăm cu Soarele pentru ca
Omul să apară în noi. Înainte de toate, avem nevoie de DISPONIBILITATEA PENTRU
OM; este necesar ca Omul să se formeze în interiorul nostru, ca şi fluturele în interiorul
larvei. Avem GERMENII pentru Om, ei sunt depozitaţi în glandele sexuale. Dacă noi
cooperăm cu Soarele, acei „germeni” se vor dezvolta iar în interiorul nostru înşine, în
profunzimile psihicului nostru, se va naşte Omul veritabil.
Dar pentru ca acei germeni să se poată dezvolta, este nevoie de pământ fertil. Evident,
dacă pământul este fertil, germenii vor germina, dar dacă nu este, se vor pierde.
14
Dacă alterăm organismul, dacă acceptăm grefele glandulare sau experimentele
hormonale, dacă suntem de acord cu transplanturile organice etc., pământul organic nu va
fi favorabil pentru dezvoltarea germenilor Omului. Totuşi, oamenii de ştiinţă sunt siguri
de ştiinţa lor, cred că transplanturile, testele cu hormoni, schimbările glandelor umane cu
glande de maimuţă etc. etc. etc. sunt un mare progres, ceea ce în fond se dovedeşte ridicol
şi foarte fals.
În trecut a existat o Rasă umană care a stabilit într-un mod definitiv o dictatură
politică (o Rasă din epocile secundară sau primară). Acea Rasă a interzis tot ceea ce era
relaţionat cu chestiunile religioase, religia incomoda scopurile politice ale dictatorilor.
Libera iniţiativă a fost dezintegrată, eliminată; ca şi consecinţă sau corolar inteligenţa a
început să degenereze.
Acea Rasă s-a dedat la tot felul de experimente glandulare, transplanturi etc. (ca şi
cele pe care le face ştiinţa falsă de azi). Cu timpul a început să se deformeze, morfologia
a fost alterată fundamental. Procesele degenerative s-au intensificat din ce în ce mai mult:
Rasa citată s-a micit de-a lungul secolelor. Au trecut mii şi milioane de ani, iar involuţia
ei a devenit tot mai atroce, s-a terminat în interiorul unui cerc mecanic oribil, nefast…
Încă există acea Rasă degenerată, încă trăieşte pe suprafaţa Pământului. Vreau să mă
refer în mod subliniat la furnici: o Rasă umană degenerată…
Nu afirm nimic în mod dogmatic. Cine şi-a dezvoltat facultăţile superlative şi
transcendentale ale Fiinţei, cine poate stăpâni în totalitate „LEGOVINISMELE” marelui
Avatar Ashiata Shimash, cine şi-a trezit conştiinţa superlativă şi transcendentală, cine şi-a
eliminat Egoul, va putea (studiind TABLELE AKASHICE ale Naturii) să verifice prin el
însuşi şi în mod direct ceea ce afirm aici în mod accentuat. A discuta pentru a discuta sau
a lansa antiteze pentru a argumenta cu scopul de a distruge afirmaţiile făcute aici se
dovedeşte foarte superficial şi fără baze, atunci când nu ai experimentat cu
„LEGOVINISMELE” lui Ashiata Shiemash.
Aşadar, nu e posibil ca germenii pentru Om să se dezvolte în pământuri nefertile;
organismul trebuie să-l menţii în stare bună, pentru ca acei germeni pentru Om să se
dezvolte în mod armonios.
Dar să veghezi ca organismul nostru să nu eşueze nu este totul. Dacă vrem să apară
Omul în interiorul nostru, dacă vrem ca acei germeni (depozitaţi, cum am spus în
glandele noastre sexuale) să se dezvolte în constituţia noastră psihosomatică, trebuie să
mergem mai departe: devine necesar să acceptăm sistemul Sexual al Oamenilor reali,
sistemul KRIYASHAKTY, acela pe care îl urăsc atât şcolile de tip pseudo-esoteric şi
15
pseudo-ocultist, acela pe care îl condamnă atât unii mistici care greşesc.
Aparatul de reproducere umană, cum am spus deja, este grandios. În „Don Q”,
extraordinara operă a domnului nostru Preşedinte Lopez Portillo, am citit următoarele:
„Ce dureros este drumul care conduce la fecundare, să pierzi sau să consumi atâtea
milioane de spermatozoizi pentru o singură fecundare!” Cu adevărat, eu cred că între
cheltuiala fără rost şi agonisirea de forţe sau puteri trebuie să punem „Legea Balanţei”.
Acest lucru îl făceau Lemurii: NICIODATĂ NU AJUNGEAU LA EJACULAREA
SEMINALĂ. Atunci, orice spermatozoid putea ieşi în mod mecanic pentru a fecunda o
matrice; ca rezultat, exista Omul veritabil cu puteri asupra focului, asupra vânturilor,
asupra apelor şi asupra pământului înmiresmat şi vorbea în Verbul de Lumină care ca un
râu de aur curge întotdeauna sub pădurea deasă a Soarelui.
Era o epocă diferită, aceea era vârsta Titanilor, acelea erau timpurile în care din
râurile cu ape pure ale vieţii izvora lapte şi miere. În aceea epocă nu exista nici „al meu”
nici „al tău”, totul era al tuturor şi fiecare putea mânca din copacul vecinului fără nici o
teamă.
Mare a fost deci degenerarea omului atunci când a vărsat „Vasul lui Hermes
Trismegistul”, atunci când a căzut în „generarea animalică”, atunci când a ajuns să fie ca
un monstru de perversitate! Dar dacă acceptăm sistemul de reproducere Kriyashakty, cel
al Oamenilor reali, cel al Oamenilor veritabili care au existat în lume, se vor dezvolta
germenii Omului real în interiorul nostru înşine şi ne vom converti în astfel de Oameni.
Cu sistemul Kriyashakty, cu acel artificiu miraculos pe care în sinteză l-am defini ca
şi CONEXIUNEA LINGAM-YONI FĂRĂ EJACULAREA ENS-SEMINIS-ULUI este
evident că obţinem Transmutarea Spermei Sacre (Hidrogenul Sexual Si-12) în Energie.
Este incontestabil că Hidrogenul citat reprezintă produsul final al transformării
alimentelor în interiorul minunatului laborator al organismului uman.
Este indubitabil că Ens Seminis-ul şi Hidrogenul său specific Si-12 este sămânţă şi
fruct totodată.
A transmuta acest puternic Hidrogen pentru a-i da o cristalizare inteligentă într-o a
doua octavă superioară înseamnă de fapt să creezi o nouă viaţă în interiorul organismului
existent, să dai o formă evidentă Corpului Astral sau Sideral al alchimiştilor şi
kabaliştilor.
Maestrul G. spunea: „Trebuie să înţelegeţi că Corpul Astral se naşte din acelaşi
material, din aceeaşi substanţă, din aceeaşi materie din care se
16
naşte Corpul Fizic, singurul lucru care diferă este procedeul.
Întregul Corp Fizic, toate celulele sale rămân, ca să spunem aşa, impregnate de
emanaţiile materiei care este Si-12. Şi când acestea s-au saturat atât cât trebuie materia
Si-12 începe să cristalizeze”.
Apoi, Maestrul citat adaugă: „Cristalizarea acestei materii o constituie formarea
Corpului Astral”.
Tranziţia materiei Si-12 la o stare de emanaţii şi saturarea graduală a întregului
organism cu aceste emanaţii este ceea ce Alchimia numeşte „Transmutaţie” sau
„Transformare”.
Şi continuă Maestrul G. spunând: „Tocmai această transformare a Corpului Fizic în
Astral este ceea ce Alchimia numeşte transformarea metalelor grosiere în metale fine sau
obţinerea aurului din metale obişnuite”.
Este evident că alchimistul poate şi trebuie să continue să transmute Hidrogenul
Sexual Si-12, trecându-l cu ajutorul Sahaja Maithunei la o a treia octavă muzicală, al
cărei rezultat ar fi cristalizarea Vehiculului Suprasensibil Mental Solar.
Cine vrea cu adevărat, după aceea, să fabrice Corpul Cauzal trebuie să continue
transmutând Hidrogenul Sexual Si-12 şi să-l treacă cu ajutorul Sahaja Maithunei la o a
patra octavă muzicală, pentru a-l cristaliza în excelenta formă a Vehiculului Voinţei
Conştiente.
Când se posedă deja Corpurile Astral, Mental şi Cauzal atunci se poate încarna
Sufletul şi să te converteşti într-un Om veritabil, într-un Om autentic, legitim. Pe un astfel
de Om, când se dezîncarnează îl găseşti cu personalitatea sa foarte vie (cu un Corp
veritabil) în Lumea Astrală, în Lumea Mentală şi în cea Cauzală, este un Om cu adevărat,
un Om Nemuritor în acele Dimensiuni Superioare.
Eu vreau, dragii mei fraţi, ca voi să aveţi un Corp Astral şi să puteţi merge în toate
sferele Universului, să puteţi să călătoriţi cu acest Corp în orice loc de pe Pământ, să
puteţi asista cu acest Corp la Marea Lojă Albă.
Eu vreau ca voi să aveţi un Corp Mental, pentru ca voi să învăţaţi să primiţi
cunoaşterea de la propria voastră Fiinţă în mod direct, pentru ca să nu mai depindeţi de
cele cinci simţuri, pentru ca să puteţi experimenta Adevărul. Eu vreau ca voi să aveţi un
Corp al Voinţei Conştiente, pentru ca să nu fiţi victimele circumstanţelor, pentru ca să
puteţi da naştere la noi circumstanţe.
Dacă azi sunt aici cu voi este pentru că vreau să vă convertiţi în Oameni veritabili,
pentru ca să vă puteţi mişca în mod conştient şi inteligent prin Dimensiunile Superioare
ale Spaţiului.
17
Azi, să fim sinceri cu noi înşine, nu suntem mai mult decât nişte animale intelectuale
condamnate la suferinţa de a trăi, oameni vulnerabili şi slabi. Azi suntem creaturi fără
apărare, pline de ură, de războaie şi ticăloşii. Avem nevoie să apară în noi Omul real,
acela care e stăpân şi domn al Naturii.
Un Om cu Corpurile Fizic, Astral, Mental şi Cauzal este un Om dezvoltat. Animalele
se nasc complete dar „umanoidul” se naşte incomplet: are nevoie să se dezvolte, să se
completeze cu ajutorul unor munci conştiente şi suferinţe voluntare; are nevoie să
transmute Energia Creatoare pentru a crea Corpurile Astral, Mental şi Cauzal şi a primi
principiile animice şi spirituale, aşa se converteşte în Om.
Prieteni, în sex se află Drumul, Drumul este eminamente sexual. În mod inutil vom
merge să căutăm adevărul în şcoli, teorii, secte etc. Avem nevoie să învăţăm să mânuim
Energia Creatoare a celui de-al Treilea Logos, dacă dorim cu adevărat să ne convertim în
Oameni, în sensul cel mai complet al cuvântului.
Pentru a crea Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei este necesară Sexologia
Transcendentală şi transcendentă, este necesar să învăţăm să mânuim „Mercurul
Filosofiei Secrete”, este necesar cu adevărat, să intrăm pe drumul Regenerării Sexuale,
pentru că degeneraţii Infrasexului, fornicatorii, adulterii, homosexualii, lesbienele etc.,
sunt sămânţa putredă, din care nu poate ieşi niciodată Omul, din acea clasă de creaturi
singurul lucru care iese sunt larve…
Sau ne regenerăm sau mergem pe drumul involutiv descendent, al Lumilor Infernale!
Suntem în faţa dilemei lui A FI şi A NU FI a Filosofiei; nu e momentul acum să ne jucăm
cu vorbăria vană şi insubstanţială a conferinţelor greşite, nu e momentul acum să ne
delectăm cu sofisme de amuzament. A sosit clipa cea mai teribilă: a sosit momentul în
care trebuie să ne hotărâm: sau ne convertim în Oameni sau involuăm în adâncurile
Pământului.
Mi s-ar putea spune ceea ce urmează: dumneavoastră cu ce autoritate afirmaţi acest
lucru, pe ce vă bazaţi? În numele Adevărului trebuie să vă spun vouă (vă place sau nu vă
place, credeţi sau n-o credeţi) că sunt al CINCILEA DIN CEI ŞAPTE, că sunt SAMAEL,
că sunt REGENTUL LUI MARTE. Nu-mi pasă dacă voi o credeţi sau n-o credeţi! În
timpurile lui Iisus, de asemenea, nu a fost acceptat Marele Kabir şi nu s-a crezut niciodată
în nici un Maestru care a venit pe Pământ şi nici în vreun Avatar. Nici eu nu pot nădăjdui
ca voi să credeţi în mine. Nu s-a crezut în Buddha
18
şi a fost otrăvit, nu s-a crezut în Milarepa şi de asemenea i s-a dat otravă, nu s-a crezut în
Iisus din Nazareth şi a fost crucificat, nu s-a crezut în Apollonius din Tyana şi a fost făcut
să moară într-o groapă cu gunoi, într-o oribilă temniţă din Roma.
Aşa că omenirea urăşte Profeţii. Drept pentru care nu pot crede nicidecum că mă veţi
admite ca AVATAR şi altceva de genul ăsta. Doar spun ceea ce ştiu, am curajul să spun,
celor care cred şi celor care nu cred, că fiinţele umane care populează suprafaţa
Pământului încă nu sunt Oameni, ci animale, bestii, pentru că mănâncă, dorm şi trăiesc ca
şi bestiile. Cât timp nu ne hotărâm să creăm Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei
vom continua să fim bestii.
Aşadar, dacă vrem să creăm acele Corpuri pentru a primi principiile sufleteşti şi
spirituale care trebuie să ne convertească în Oameni veritabili, avem nevoie să ne
regenerăm sexual, să terminăm cu oribilul viciu al fornicaţiei, să terminăm cu
masturbarea, cu homosexualitatea, cu lesbianismul, cu adulterul dezgustător. Doar aşa şi
acţionând cu energie, vom putea să ne regenerăm.
La ce serveşte să ne umplem capul cu teorii, dacă suntem putrezi din cauza
adulterului şi fornicaţiei? La ce serveşte să citim toate bibliotecile lumii dacă continuăm
fiind ceea ce suntem? Chiar să spunem că suntem acesta sau acela, nu vom fi mai mult
decât ceea ce suntem!
Aşadar, a sosit ora regenerării şi acest lucru este fundamental. A transmuta Energiile
Creatoare este fundamental, dar oamenii urăsc Transmutaţia. O urăsc pentru că Egoul
urăşte ceea ce semnifică regenerare. Eul nu are chef să moară, nimănui nu-i place să-i pui
un pistol în piept, nimănui nu-i place să-l ameninţi cu o mitralieră, Egoului nu-i poate
plăcea niciodată ca cineva să-i prezinte o Doctrină relaţionată cu Transmutaţia Sexuală şi
Regenerarea. Acest lucru este împotriva plăcerii sexuale, acest lucru este contra orgiei,
contra viciului, care este ceea ce vrea cel mai mult Egoul…
19
SĂ CREEZI CORPURILE NU-I DESTUL: TREBUIE SĂ DIZOLVI
EGOUL
_______________________________________________________________________
_
„De când Louis Pauwels şi Jacques Bergier au vorbit în mod didactic şi ştiinţific
despre MUTANŢI, rezultă evident să înţelegi că s-a produs în lumea intelectuală o
veritabilă nelinişte ideologică.
Pauwels crede în posibilitatea unor mutaţii favorabile prin intermediul
radioactivităţii acestei epoci fatale în care trăim.
Radioactivitatea poate produce modificarea genelor unor indivizi, dar niciodată să
creeze un MUTANT favorabil sau nefavorabil.
Păcat că acel inteligent autor a făcut din exploziile atomice şi radiaţiile lor o religie.
Noi Gnosticii, subliniem ideea că nu este posibilă naşterea MUTANTULUI prin
explozii atomice şi radioactive.
Mutantul este rezultatul REVOLUŢIEI CONŞTIINŢEI, produsul viu al REBELIUNII
PSIHOLOGICE.
Fundamentul, baza, sprijinul şi temelia MUTANTULUI este SEXUL.
Orice Mutant legitim este rezultatul specific al unor cristalizări distincte ale
Hidrogenului Sexual Si-12.
MUTANTUL autentic posedă de fapt şi de drept cele patru Corpuri: Fizic, Astral,
Mental şi Cauzal.
Aşadar, OMUL este MUTANTUL legitim, ADEPTUL veritabil, tot atât de diferit de
animalul intelectual ca şi ziua de noapte.”
Samael Aun Weor: „Întoarcerea mea în Tibet”
_______________________________________________________________________
_
Să fabrici Corpurile Existenţiale ale Fiinţei, deja am spus-o, este necesar pentru a
putea avea o Individualitate Sacră, pentru a te converti într-un Om, în sensul cel mai
amplu al cuvântului.
Cu toate acestea, un individ care şi-a oferit luxul să creeze Corpurile Existenţiale ale
Fiinţei şi care a ajuns la înălţimea Omului veritabil, este necesar să elimine ceea ce nu
aparţine Omului. Adică, dacă îţi fabrici acele Corpuri şi nu elimini Agregatele Psihice,
dacă nu ai răbdare să-ţi elimini propriile tale defecte psihologice, propriile tale greşeli,
dacă nu te hotărăşti să dezintegrezi negreşit acele „agregate inumane”, acel lucru care
face din noi simple „mamifere raţionale”, atunci eşuezi în Marea Operă a Tatălui, te
converteşti într-un HANASMUSSEN, într-un avorton al Mamei Cosmice.
20
Hanasmussenul rămâne cu un dublu centru de gravitaţie. O parte a Conştiinţei este
Omul Interior Profund, Fiinţa îmbrăcată cu Corpurile. Cealaltă parte este Conştiinţa
îmbuteliată, în diversele Euri distincte, formând Egoul. Rămâne convertit în mag alb şi
negru în acelaşi timp. Cu siguranţă, Fiinţa îmbrăcată cu Corpurile Existenţiale Superioare
formează o personalitate divină, iar Egoul fortificat, formează altă personalitate animală.
Un Hanasmussen are aşadar, două personalităţi interne: una angelică, alta diabolică.
Hanasmussenii cu dublu centru de gravitaţie sunt avortonii Mamei Cosmice, eşecuri.
Andramelek e un caz de Hanasmussen cu dublu centru de gravitaţie. Îl invoci pe
Andramelek în Lumile Superioare şi afli că e un Tron. Dar în alte invocaţii vine mai
curând magul negru Andramelek care e foarte vechi. Are dublu centru de gravitaţie, e un
Hanasmussen.
Dar nu toţi Hanasmussenii sunt la fel. Realmente, există patru tipuri sau clase diferite
de Hanasmusseni. Pe prima, am numi-o a Hanasmussenilor care sunt muritori: indivizi
care posedă doar corpul planetar sau corpul fizic, nu şi-au creat Corpurile Existenţiale
Superioare ale Fiinţei, dar s-au dedicat Magiei Negre, răului şi în cele din urmă dau
formă în interiorul organismului lor la „un lucru fatal” şi tenebros, care face din ei
veritabili Hanasmusseni. Din fericire, o dată cu moartea acel „lucru fatal”, se destramă şi
continuă doar Agregatele Psihice inumane care se pot reîntoarce mai târziu într-un nou
organism sau trebuie să involueze în Lumile Infernale.
Există de asemenea o a doua clasă de Hanasmusseni: corespunde acelor subiecţi care
au fabricat Corpul Astral, care posedă acel vehicul, dar care nu au eliminat „elementele
inumane” şi deoarece nu au eliminat astfel de „elemente inumane”, astfel de „elemente
subiective”, se convertesc atunci în Hanasmussen, pentru că Egoul, în interiorul
Astralului, elaborează acel „lucru fatal” care-i caracterizează pe Hanasmusseni.
Hanasmussenii din această a doua clasă pot elimina ceea ce au din Hanasmussen în
mod voluntar dacă aşa îşi propun, dar dacă nu îşi propun aceasta în mod voluntar, atunci
Marea Lege poate să-i facă să se reîncorporeze, am spune, în organisme animale (nu doar
bicerebrate, ci chiar şi unicerebrate) şi aşa, prin intermediul acestui sistem de
reîncorporări în organisme animale inferioare, reuşesc să elimine ceea ce au din
Hanasmussen…
Există o a treia clasă de Hanasmusseni: subiecţi care au creat Corpurile Existenţiale
Superioare ale Fiinţei, care s-au convertit în Oameni, care posedă un Corp Astral legitim,
un Vehicul Mental veritabil şi în plus Corpul Cauzal autentic sau Corpul Voinţei
Conştiente.
21
Dar dacă ei nu elimină „elementele inumane”, nu numai că nu obţin Iluminarea
perfectă, Înţelepciunea Reală, ci culmea culmilor, se convertesc în Hanasmussen pentru
că Egoul, „elementele inumane”, creează în interiorul lor acel „lucru fatal” care-i
caracterizează pe Hanasmusseni.
Nu le rămâne altă ieşire, acelei clase de oameni, decât să lucreze asupra lor înşişi şi,
pe bază de munci conştiente, deliberate şi de suferinţe voluntare, să elimine ceea ce au
din Hanasmussen. În caz contrar, vor trebui să coboare în Involuţia scufundată a Lumilor
Infernale: să coboare pe treptele, am spune, animaloide, vegetaloide şi mineraloide, până
când obţin a „Doua Moarte”. O dată obţinută aceasta, Esenţa va ieşi la lumina Soarelui, la
suprafaţă pentru a iniţia o nouă evoluţie care va trebui să înceapă de la mineral înainte.
Acea este, din nefericire, situaţia acelui al treilea tip de Hanasmussen…
Există o a patra clasă de Hanasmussen care nu numai că s-au convertit în Oameni, ci
încă şi mai mult: au ajuns la stadiul de Îngeri, de Arhangheli, de Zei şi au căzut. Egoul
formează în interiorul vehiculelor lor acel „lucru fatal” al Hanasmussenilor şi dacă nu se
hotărăsc să elimine ceea ce au din Hanasmussen, Legea îi va pedepsi şi pe ei: vor fi
precipitaţi în Involuţia scufundată a Lumilor Infernale, până ce obţin a „Doua Moarte”. O
dată obţinută aceasta, Esenţa, ceea ce au din Suflet, va evolua din nou încă o dată de la
mineral, trecând prin vegetal, animal până va recuceri stadiul de om pe care altădată l-a
pierdut; aceea este situaţia celei de-a patra clase de Hanasmusseni.
Aşadar, una din două: sau eliminăm „elementele inumane” pe care le purtăm în
interior, sau ne convertim în Hanasmusseni. Nu este destul numai să creăm Corpurile
Existenţiale Superioare ale Fiinţei: devine necesar să eliminăm Agregatele Psihice, acel
lucru inuman pe care îl avem…
Cum elimini acele Agregate Psihice? Apelând aşadar la aceeaşi Energie Creatoare,
pentru că aşa cum Energia Sexuală serveşte pentru a crea, serveşte şi pentru a distruge.
Cu acea Energie putem distruge, dezintegra, în mod complet, defectele psihologice.
În ce mod am putea-o face sau cum am face? Care ar fi tehnica, didactica? În timpul
Maithunei aşadar o rogi pe Divina Mamă Kundalini să elimine cutare sau cutare eroare
psihologică pe care ai înţeles-o deja profund (clar, mai întâi trebuie să o înţelegi, înainte
să o elimini).
Devine necesar ca, atunci când descoperi că ai cutare sau cutare eroare, cutare sau
cutare defect, să meditezi în mod profund asupra acelui defect, până-l înţelegi cu
adevărat, până te faci conştient de originea sa: de unde
22
vine, cum ai dobândit acel defect etc. şi deoarece l-ai înţeles, îl elimini.
Repet, eliminarea poate fi făcută în „Forja Ciclopilor”; în timpul Sahaja Maithunei
este rugată Divina Mamă Kundalini să elimine, să dezintegreze eroarea pe care deja am
înţeles-o, iar ea aşa o va face. Pe măsură ce trece timpul, pe bază de munci conştiente şi
suferinţe voluntare, îţi vei elimina erorile tale…
În viaţa practică, în lupta pentru pâinea de fiecare zi, în relaţie cu prietenii noştri, în
casă, cu rudele noastre etc. vine un moment în care descoperim cutare sau cutare eroare;
adică, în relaţie cu oamenii, defectele pe care le cărăm ascunse, ies la suprafaţă şi dacă
suntem alerţi şi vigilenţi ca şi santinela în vreme de război, atunci le vedem.
Un defect descoperit trebuie să fie studiat din plin, în profunzime, la toate nivelurile
minţii. O dată ce l-ai descoperit trebuie să-l lucrezi: să meditezi pentru a-l înţelege. Şi
apoi vine ceea ce este bun: eliminarea. Mai întâi să înţelegi şi apoi să elimini; aşa se
MOARE clipă de clipă…